să las copilul să coboare din icoană
să o ia desculț pe drumul destinului
nu mai privesc surâsul sângeriu al mărului
temnicer tăcut
...crud
nu știi ce cauți
ai bocancii însetați între două vise de vis
în vitrina unui market
prima treaptă păstrează mirosul cerșetorului
- vreau fluturi
delirul lui adună izvorul
pe treapta a doua irișii copilului despică zorii
cu pădurea pe umeri întinzi capcane
tremurul cuvintelor din urmele poemelor
mă zdrobesc
...nu simți
cu nepăsare strivești tainul iubirii
chinul înălțării
râurile repezi nu au margine de unde să-și ia țărână
la ușă schilodită a mâinilor
bătăile cad…
poemul respiră
a găsit a treia treaptă
ignor arderi care strigă să întind pe stradă chemări
totul și nimicul se surpă în prima literă
unde sufletul copilului
veștejește dansul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu